23 - Cunoașterea lui Dumnezeu
#Capitol #DumnezeuUnul #Gnoseologie #Apofatism
Keywords: cunoașterea lui Dumnezeu; catafatism; apofatism; cunoașterea mistică; calea inimii; energiile necreate; Simeon Noul Teolog; Maxim Mărturisitorul; Dionisie Areopagitul; Ioan I. Ică
Capitolul 23 · Remete, Dogmatica ortodoxă (2007), p. 121-131 · Todoran–Zăgrean, Teologia Dogmatică (2009), p. 73-79 · Dumnezeu unul în Ființă
Cele șapte căi (trepte) de cunoaștere a lui Dumnezeu (Remete)
| Cale | Esență | Trăsături / temeiuri |
|---|---|---|
| Naturală (rațională) | Inițiativa omului, pornind de la natură; «luarea la cunoștință» a Revelației naturale | Ps 18,1; Rom 1,20. Nedeplină, indirectă, analogică, simbolică (1 Cor 13,12; In 1,18) |
| Supranaturală | Omul întâlnește Revelația supranaturală | Dumnezeu e spirit personal, cognoscibil spiritual; cunoașterea = trăire (In 17,3). Complementară cu cea naturală |
| Catafatică | Afirmații pozitive (Dumnezeu e bun, înțelept…) | Arată imanența lui Dumnezeu prin energiile necreate; singura care poate exprima Întruparea |
| Apofatică | Negarea oricărei limite; Dumnezeu «cu totul Altul» | Privește esența inaccesibilă; mai înaltă; nu e agnosticism, ci depășirea afirmațiilor |
| Mistică | Experiența directă, unirea cu Dumnezeu | Treapta supremă, a sfinților; «credința lucrătoare prin iubire» (Gal 5,6; 1 In 4,8); aproape incomunicabilă |
| Existențială | Din împrejurările concrete: suferința, necazurile, succesele nemeritate | Cea mai accesibilă și inevitabilă: nimeni nu trece prin viață fără să se «lovească» de Dumnezeu. Suferința, «școala lui Dumnezeu» |
| A inimii | Experiențele lăuntrice, adâncul inimii | Ps 41,9; Lc 17,21; Tertulian: «anima naturaliter christiana»; Augustin; Cabasila; Soljenițîn |
- Catafatismul și apofatismul sunt complementare, nu alternative: formează o antinomie. Sf. Simeon Noul Teolog: «Cum Te văd departe și Te am în mine?». Sf. Maxim Mărturisitorul: Dumnezeu rămâne «chiar înțeles, necuprins».
- Calea existențială și cea teologică pornesc de la aceleași «situații-limită» ca filosofia existențialistă, dar ajung la concluzii pozitive: omul rațional le citește ca mesaj al Rațiunii supreme (ca samarineanul față de preot și levit).
- Todoran–Zăgrean: cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică; secțiunea despre «cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții» a fost adăugată în ediția a 9-a de Pr. Ioan I. Ică.
