79 - Învierea morților și judecata universală
#Capitol #Judecătorul #Eshatologie #Înviere #Judecată
Keywords: învierea morților; judecata universală; trupul înviat; Ioan Damaschin; Maxim Mărturisitorul
Capitolul 79 · Remete, Dogmatica ortodoxă (2007), p. 355-358 · Todoran–Zăgrean, Teologia Dogmatică (2009), p. 307-312 · Dumnezeu Judecătorul
Învierea morților
- Reconstituirea trupurilor și reunirea cu sufletele: refacerea persoanei întregi; universală, oricum ar fi fost moartea (Damaschin).
- Temeiuri: Is 26,19; Iez 37 (oasele uscate); In 11,24; In 5,28-29; garanția: învierea lui Hristos (1 Tes 4,14).
- Trupurile înviate sunt identice cu cele de dinainte, dar schimbate; fără defecte. Ideea învierii cu alt trup (unii protestanți și catolici) e nebiblică și duce la iresponsabilitate față de propriul trup.
| Trupurile drepților | Trupurile păcătoșilor |
|---|---|
| Nestricăcioase, nemuritoare, pline de putere, duhovnicești (transfigurate), cerești, pline de slavă («drepții vor străluci ca soarele», Mt 13,43) | Nestricăcioase și nemuritoare, dar sensibilizate la maximum pentru suferință, pătrunse de o spiritualitate întunecată, în dizarmonie cu sufletul |
Judecata universală
- Necesară deși fiecare a fost judecat: persoana nu poate fi apreciată deplin decât în legătură cu toți cei pe care i-a influențat până la sfârșitul istoriei, iar planul divin trebuie arătat în întregime.
| Caracter | Conținut |
|---|---|
| Universală | Toți oamenii și duhurile (Mt 25,32; 2 Pt 2,4); sfinților, spre arătarea vredniciei |
| Solemnă | Hristos pe tronul slavei; Binele, cunoscut în istorie doar smerit, se va arăta puternic și biruitor (Apoc 20,11; Ps 96) |
| Publică | Toate cele ascunse descoperite; «fiecare își va citi cartea conștiinței» (Maxim) |
| Dreaptă | Va desființa orice confuzie morală, deosebind limpede ce părea definitiv amestecat |
| Definitivă | Veșnică (Mt 25,46) |
| Supremă | Judecătorul are «toată puterea» (Mt 28,18) |
| Înfricoșătoare | Până și drepții, din smerenie, vor aștepta cu frică |
- Procedura: fără interogatoriu și probe, ci o luminare a conștiințelor; «cărțile deschise» (Dan 7,10; Apoc 20,12) sunt faptele înscrise în vederea lui Dumnezeu. Totuși e un act real al voinței lui Dumnezeu.
- Locul: pământul preschimbat, unde au trăit oamenii și unde a trăit Hristos.