45 - Persoana divino-umană a Mântuitorului
#Capitol #Mântuitorul #Hristologie
Keywords: Iisus Hristos; două firi; nașterea din Fecioară; impecabilitate; definiția de la Calcedon; Sinodul IV ecumenic
Capitolul 45 · Remete, Dogmatica ortodoxă (2007), p. 226 · Todoran–Zăgrean, Teologia Dogmatică (2009), p. 175-179 · Dumnezeu Mântuitorul
Dumnezeu adevărat și om adevărat
- Iisus Hristos rămâne în veci Dumnezeu adevărat și om adevărat, cele două firi fiind unite «neamestecat, neschimbat, neîmpărțit, nedespărțit» (Sinodul IV ecumenic, Calcedon, 451).
- Firea dumnezeiască: Ps 2,7; Ps 109; «Fiul lui Dumnezeu»; «lucrează ca și Tatăl» (In 5,17); Mc 1,11; Tit 2,13 («marele Dumnezeu»); Mt 16,16.
- Firea omenească: «sămânța femeii» (Fac 3,15), «odrasla lui David» (Is 11,1); genealogiile de la Matei și Luca.
Două însușiri speciale ale firii umane a lui Hristos
- Nașterea supranaturală: zămislire prin lucrare divină (Lc 1,35), fără a atinge fecioria Maicii Domnului.
- Impecabilitatea absolută: nu doar lipsa păcatului, ci imposibilitatea de a păcătui («Cine dintre voi Mă vădește de păcat?», In 8,46).
- Todoran–Zăgrean tratează aici pe larg Întruparea și realitatea celor două firi (p. 175-179).
