53 - Înălțarea la cer
#Capitol #Mântuitorul #Soteriologie #Înălțare
Keywords: Înălțarea Domnului; Răscumpărarea; Ioan Gură de Aur; Euharistia
Capitolul 53 · Remete, Dogmatica ortodoxă (2007), p. 254-258 · Todoran–Zăgrean, Teologia Dogmatică (2009), p. 202-209 · Dumnezeu Mântuitorul
Cele 40 de zile
- Hristos a rămas 40 de zile cu ucenicii, arătându-Se, lăsându-Se atins, mâncând. Numărul are și sens simbolic (plinirea unei încercări), dar mai ales:
- nu mai puțin, ca să dovedească realitatea fizică a Învierii;
- nu mai mult, ca să arate că Învierea nu e continuarea vieții de dinainte, ci trecerea într-un plan supra-istoric.
Sensul Înălțării
- Încununarea Răscumpărării: ridicarea firii umane îndumnezeite de-a dreapta Tatălui. Hristos intră în Sfânta Sfintelor «cu însuși sângele Său» (Evr 8,1; 9,11-12); Apocalipsa Îl arată ca Miel înjunghiat (Apoc 5,9.12).
- Nu despărțire, ci prezență mai deplină: «Nu vă voi lăsa orfani»; «Eu sunt cu voi în toate zilele» (Mt 28,20). Trupul transfigurat, fără a fi omniprezent, e contemporan tuturor: de aici posibilitatea prefacerii euharistice în multe locuri deodată.
- Sf. Ioan Gură de Aur: «Firea omenească, pentru care Heruvimii păzeau raiul, astăzi stă mai presus de Heruvimi»; Tatăl spune firii căreia i se zisese «pământ ești»: «Șezi de-a dreapta Mea».
Concepții respinse
- Alt trup decât cel de dinainte de moarte (unii protestanți și catolici): concepție «spiritualizantă», docetistă și monofizită.
- Coincidența Învierii cu Înălțarea (arătările ar fi ale Celui deja înălțat): contrazisă de faptul că arătările încetează după Înălțare. Explicația: pentru aceste teologii Răscumpărarea se încheie la cruce (satisfacție), iar Înălțarea nu mai are rol mântuitor.
