0 - Dogmatica generală04 - Originea religiei

#Capitol #DogmaticaGenerală #Apologetică #Religie

Keywords: religie; animism; totemism; monoteism primordial; Wilhelm Schmidt; Sigmund Freud; Emile Durkheim; Mircea Eliade; homo religiosus

Capitolul 4 · Remete, Dogmatica ortodoxă (2007), p. 28-36 · Todoran–Zăgrean, Teologia Dogmatică (2009), p. 14-20 · Partea I - Dogmatica generală

Problema

  • Este religia revelată și transcendentă sau un produs al lumii materiale? Religia autentică are trei factori: Dumnezeu ca persoană absolută, omul ca persoană și legătura liberă inițiată de Dumnezeu. Pentru creștinism, originea religiei este una singură: cea divină, revelată.

Teoriile despre originea religiei

GrupTeorieReprezentanțiCritică
EvoluționisteAnimismul (spirite în toată natura)E. Tylor, H. SpencerPresupune o epocă fără religie, neatestată; ideea de spirit nu se naște din vise sau umbră
Naturismul (măreția naturii)Max MüllerOmul a proiectat pe Dumnezeu în natură, nu invers
Fetișismul (obiecte magice)De Brosses (1760)Lipsește la triburile cele mai vechi
TotemismulFrazer, Durkheim, Reinach, FreudFuncție socială; apariție târzie (pigmeii nu îl au)
TabuismulS. ReinachInterdicția presupune deja divinul
RaționalisteIstoric (invenția preoților și regilor)Critias, Evhemeros«De unde aveau ideea de zei?» (Sextus Empiricus)
Naturalist (personificarea fenomenelor)Democrit, EmpedocleZeii rămân persoane distincte de fenomene
Psihologic (proiecția omului)Xenofan, FeuerbachDumnezeu e mereu «cu totul Altul» (das ganz Andere)
NativisteIdeile religioase sunt înnăscute (clar sau ca predispoziție)—Creștinismul acceptă varianta predispoziției religioase
SecundareTeoria fricii («primus in orbe deos fecit timor»)Epicur, Lucrețiu, HumeNu timor, ci pavor sacer (R. Otto); «frica Domnului e începutul înțelepciunii»
SociologistăDurkheimReligia nu e doar utilitate socială
A refulării (complexul lui Oedip)Freud, Totem și tabuPromiscuitatea primitivă și canibalismul nu sunt atestate; monogamia e primordială
  • Wilhelm Schmidt (Der Ursprung der Gottesidee) a demonstrat existența unui monoteism primordial (Urmonotheismus) la popoarele cele mai vechi.
  • Greșeala comună: toate pornesc de la fapte reale, dar le absolutizează.

Poziția teologică

  • Nimic nu există de la sine; teologia respinge și creaționismul fixist (religia ca dat impus din afară). Originea religiei stă în chipul lui Dumnezeu din om: omul este funciar homo religiosus (Mircea Eliade, Sacrul și profanul).

Navigare: ← cap. 3 · index · cap. 5 →

Built with LogoFlowershow