63 - Cinstirea Maicii Domnului
#Capitol #Sfințitorul #Mariologie #Interconfesional
Keywords: Maica Domnului; Theotokos; pururea-fecioria; hiperdulia; Imaculata Concepție; frații Domnului; Iezechiel
Capitolul 63 · Remete, Dogmatica ortodoxă (2007), p. 290-293 · Todoran–Zăgrean, Teologia Dogmatică (2009), p. 237-241 · Dumnezeu Sfințitorul
Supravenerarea (hiperdulia)
- Superioară cinstirii sfinților. Temeiuri:
- Protoevanghelia (Fac 3,15) și Is 7,14 («Iată Fecioara…»);
- Dumnezeu a umbrit-o cu Duhul Sfânt (Lc 1,35);
- Salutul îngerului: «Bucură-te, ceea ce ești plină de har…» și al Elisabetei: «Binecuvântată ești tu între femei… de unde mie ca să vină la mine Maica Domnului meu?» (Lc 1,28.42-43);
- femeia din mulțime (Lc 11,27); Ea însăși: «de acum mă vor ferici toate neamurile» (Lc 1,48);
- Hristos Îi era supus (Lc 2,51), a împlinit cererea de la Cana, a încredințat-o lui Ioan de pe cruce (In 19,26);
- Ps 44,11 («Stat-a împărăteasa de-a dreapta Ta»); pururea-fecioria prefigurată de poarta închisă (Iez 44,2).
Deosebiri confesionale
| Confesiune | Poziție | Aprecierea ortodoxă |
|---|---|---|
| Romano-catolică | «Mariologie» dezvoltată: dogma Imaculatei Concepții (1854) și a Înălțării cu trupul la cer (1950); «Mama Bisericii» (Vatican II, 1964); tendința de a o numi «Co-Răscumpărătoare» (Co-Redemptrix) | Inacceptabil: există un singur Mântuitor |
| Protestantă | Cinstire teoretică («fericita», «Fecioara lăudată»), fără cult și fără invocare | Neagă tocmai esența cinstirii: calitatea de Mijlocitoare |
| Neoprotestantă | Nicio cinstire; ar fi avut și alți copii | Vezi mai jos |
| Ortodoxă | Calea de mijloc; în icoana Judecății stă de-a dreapta lui Hristos, ca Mijlocitoare | Remete: Ortodoxia ține calea de mijloc între extremele catolică și protestantă și în alte dogme |
Pururea-fecioria și «frații Domnului»
- Mărturisită de ortodocși, catolici și primii reformatori; contestată de neoprotestanți pe baza Mt 1,25 («până ce a născut») și Mt 13,55-56.
- Răspunsuri:
- «Întâiul născut» se spunea oricărui prim copil, chiar fără alți frați; «până ce» nu implică o schimbare ulterioară (Ps 109,1).
- «Frate» (ebr. ah) desemna rude apropiate: veri, nepoți (Lot este numit «frate» al lui Avraam).
- «Frații Domnului» (Iacob, Iosi, Simon, Iuda) erau fiii celeilalte Marii, soția lui Cleopa (In 19,25; Mt 27,56), vară a Maicii Domnului.
- Dacă ar fi avut frați, Hristos n-ar fi încredințat-o de pe cruce lui Ioan.
